Motivare TB: Diaconu poate fi europarlamentar; legea ANI nu poate fi asociată legii penale

Instanța Tribunalului București (TB) notează că, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane față de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcții alese, între care și calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă și funcții numite.

„În aceste condiții, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcția de europarlamentar, funcție în mod evident integrată funcțiilor eligibile, nu este incidentă interdicția invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocația legală incontestabilă de ocupa funcția de europarlamentar”, arată TB, în documentul citat.

Instanța bucureșteană face referire și la sintagma „aceeași funcție”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcțiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că „ar însemna să se lovească în chiar susbstanța dispozițiilor constituționale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, și care concură cu exercitarea suveranității naționale”.

„Examinând cadrul legal incident în materia funcțiilor elective, se observă că interdicția legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească defintivă, și este reglementă din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicția temporară a exercitării unor drepturi, în speță drepturi electorale”, se mai menționază în motivare.

Pe de altă parte, arată instanța, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. Interdicția de a mai exercita, timp de trei ani, o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, este o sancțiune care apare suplimentar, alături de sancțiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcție, adaugă instanța, în motivare.

„Fiind angajată în cadrul răspunderii disciplinare, această sancțiune trebuie să aibă legătură cu circumstanțele în care a fost săvârșită fapta ce a declanșat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese și tocmai de aceea vizează aceeași funcție, și nu o alta, atunci când este vorba de funcții sau demnități eligibile. (…) Dreptul de candida la alegeri și, dacă este cazul, de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul numărul 1 și inerent noțiunii de regim cu adevărat democratic, nu ar fi decât iluzoriu dacă parte interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar”, subliniază judecătoarea Camelia Maria Ilie, cea care a decis că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.

Instanța TB invocă în motivare și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind „arbitrară” interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.

„Totodată, s-a reținut că ‘lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităților naționale să fie prudente în interpretarea lor, ținând cont de impactul direct pe care aceasta îl avea asupra rezultatelor alegerilor’, iar prevederile hotărâtoare pentru atribuirea unui mandat de deputat nu corespundeau la data evenimentelor cu cerinșele de precizie impuse jurisprudența sa”, mai arată instanța, în motivarea deziei luată în cazul lui Mircea Diaconu.

Tribunalul Capitalei a admis, sâmbătă, contestația lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel București (CAB), instanță care nu a stabilit data la care se va judeca aceasta.CAB va da o decizie definitivă în cel mult două zile de la înregistrarea cererii, dar nu mai târziu de 15 aprilie.

Diaconu a contestat la Tribunalul București decizia Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsă candidatura, demersul său fiind admis de această instanță.

Tot la TB s-au judecat alte 24 de contestații la decizii similare ale BEC. Între acestea s-au numărat cele depuse de Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor și Noua Republică.

În cazul lui Funar, CAB a decis, definitiv, respingerea contestației, în timp ce pentru Vadim și Noua Republică, urmează să judece demersurile similare, după ce TB le-a respins .

BEC a respins, miercuri, candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare în numele PRM de Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar, precum și cele depuse de Partidul Verde, Partidul Ecologist Român și Noua Republică, Partidul Alianța Socialistă, Alianța Națională a Agricultorilor, Partidul Dreptății Sociale. Totodată, în ședința BEC a fost respinsă candidatura independentă a lui Mircea Diaconu.

Mircea Diaconu și-a depus, în 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatură și listele de susținători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. El anunțase în 19 martie că și-a dat demisia din PNL și va candida independent la alegerile europarlamentare.

Agenția Națională de Integritate a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

„Agenția Națională de Integritate comunică Biroului Electoral Central faptul că domnul Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe următoarele: Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constituția României republicată; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 – republicată privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European”, se arată în informarea semnată de președintele ANI, Horia Georgescu, și adresată președintelui BEC, Florentin Sorin Drăguț.

Formularea de contestații privind admiterea sau respingerea candidaturilor poate fi făcută până cel mai târziu la 10 aprilie, potrivit HG 80/2014 privind programul calendaristic al acțiunilor pentru europarlamentare.

Soluționarea contestațiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor se face în cel mult două zile de la înregistrarea contestației, cel mai târziu 12 aprilie, de către Tribunalul București.

Termenul pentru soluționarea apelului asupra contestațiilor este de două zile de la înregistrarea cererii de apel, cel mai târziu 15 aprilie, de către Curtea de Apel București.

Candidaturile rămân definitive cel mai târziu în 16 aprilie.